Tudor Chirilă, despre "Adolescence" de pe Netflix. Reacția artistului după vizionarea serialului care a creat isterie: ". M-a cam dărâmat. Filmul ăsta ar trebui să fie parte din modulul pedagogic de pregătire al profesorilor" (2025)

Internetul a luat foc după lansarea serialului „Adolescence”. Tudor Chirilă a reacționat imediat. Cum s-a simțit după ce a vizionat pelicula?

Producția formată din patru episoade urmărește povestea lui Jamie Miller, un adolescent de 13 ani, care este arestat pentru uciderea colegei sale, Katie, după ce a fost influențat de cultura incel și de misoginismul de pe internet. Cu interpretări intense, un scenariu și o regie impecabilă, serialul este considerat un adevărat fenomen, fiind numărul 1 mondial pe Netflix, cu peste 24 de milioane de vizualizări în prima săptămână de difuzare. Desigur, alegerea regizorală a unor momente emoționale brute și a unor detalii subtile, cum este piesa Aurorei și fotografiile din dulapul lui Eddie, a contribuit mult la impactul pe care pelicula l-a avut asupra spectatorilor.

Prin intermediul unui mesaj postat pe Facebook, Tudor Chirilă vorbește despre cum s-a simțit după ce a urmărit acest serial, mărturisind sincer că l-a cam „dărâmat”.

Tudor Chirilă, despre "Adolescence" de pe Netflix. Reacția artistului după vizionarea serialului care a creat isterie: ". M-a cam dărâmat. Filmul ăsta ar trebui să fie parte din modulul pedagogic de pregătire al profesorilor" (1)

"De unde să știu eu ce e bine și ce e rău dacă ai mei mi-au pus în mână telefonul de la cinci ani?" Asta a fost replica unui adolescent de 16 ani la o tabără de teatru organizată de festivalul Ideo Ideis, acum câțiva ani.

Era o tabără în care tinerii lucrau cu traineri (actori, regizori) și la finalul sesiunii prezentau un spectacol. Eu și alți câțiva colegi actori eram un soi de mentori cu care ei vorbeau despre teatru și devenire profesională la sfârșitul zilelor de repetiții. La un moment dat, am avut o discuție cu o fată care a făcut un gag foarte drăguț și care se termina cu ea căzând într-o mică piscină gonflabilă, din cele pentru copii. I-am zis că ar trebui să-l posteze pe Instagram. A făcut ochii mari și mi-a zis "cum să fac așa ceva?"

- Păi, mi se pare amuzant și bine realizat, e o scenetă comică. De, ce nu, am zis?

- Păi, nu vreau să mă judece lumea pentru asta, cum să apar așa? O să râdă de mine.

- Păi, nu asta e și ideea?

A refuzat ideea și discutând am înțeles că ea avea convingerea că publicul ei își formase despre ea o anumită imagine pe care trebuia dacă nu s-o întrețină, măcar să nu o schimbe. Exista posibilitatea ca cei care o urmăreau să râdă de ea, s-o considere superficială, uncool sau mai știu eu ce. Mi-a spus că are 2000 de urmăritori. Am întrebat-o de ce ar conta atât de mult niște oameni pe care nu îi cunoaște personal? De ce părerea lor ar fi atât de importantă pentru ea? Chiar dacă nu am primit o explicație logică sau coerentă am înțeles că raportarea la social media este cosmic diferită față

de generația noastră, care s-a născut cu telefonul cu fir și două ore de program la televizor. Tot în acea tabără am înțeles că sunt adolescenți care detestă social media pentru că sunt obligați să se ridice la un standard impus de grup, de anturaj. Dacă nu te aliniezi acestor standarde ești exclus, dacă ești diferit cumva de ce se postează, de tipul de umor, dacă nu participi la conversațiile și trendurile grupului ești exclus. Ea ne-a povestit despre bullying-ul la care a fost supusă pe grupul de whatsapp din motive de vestimentație și neparticipare. Și te afectează, ne-a zis, dacă vrei să supraviețuiești în liceu trebuie să fii ca ei, cu ei. Dacă ești diferit în vreun fel trebuie s-o ții pentru tine. Nu cred că putem aprecia în mod obiectiv prăpastia creată între generațiile delimitate de apariția rețelelor sociale. Am impresia că părinții de azi orbecăie cu niște lanterne într-un tunel. Am scris textul ăsta pentru că pe mine (și nu cred că doar pe mine) m-a cam dărâmat serialu' ăsta de care vorbește toată lumea, Adolescence. Pentru că te lasă cu mai multe întrebări decât răspunsuri și pentru că în jungla asta care se numește parenting nu are cum să existe doar un mod de a ieși la liman, nu există soluții colective, însă există o luptă care trebuie dusă cu orice preț (și care acum are niște dușmani uriași și invizibili): aceea de a nu pierde legătura cu copilul tău.Responsabilitatea formării unui adult nu se poate atribui doar familiei și bunului ei mers. Sistemul de educație este în egală măsură responsabil. Filmul ăsta ar trebui să fie parte din modulul pedagogic de pregătire al profesorilor pentru că felul în care școala și elevii sunt afectați de tehnologie și consecințele ei în materie de repere e fără precedent și Adolescence este și despre asta", este mesajul scris de Tudor Chirilă.

Citește și: Tudor Chirilă, mesaj scurt și la obiect după scandalul apărut în presă în jurul mașinii lui David Popovici

Trailer- Adolescence

Regizorul Philip Barantini a inclus piesa „Through the Eyes of a Child” a Aurorei, fiind o alegere care, spune Barantini, l-a marcat încă din faza de pre-producție a serialului.

„Nu am putut să nu mă gândesc la ea. Este absolut incredibil.” Alegerea piesei nu a fost întâmplătoare, fiind perfectă pentru a sublinia tema emoțională a serialului", spune Philip Barantini.

Citește și: Tudor Chirilă, amenințat cu moartea pe Facebook: "Am să spun mereu ce cred, indiferent de câte amenințări și injurii primesc"